Search Results

Prin PNRR / Componenta 7. Transformare digitală, cu o alocare de 1,884mld. euro, se dorește ​reformarea sectorului public, a conectivității și a securității cibernetice in Romania. Conform Gartner Glossary: Transformarea digitală se poate referi la orice, de la modernizarea IT (de exemplu, cloud computing), la optimizarea digitală, la inventarea de noi modele de afaceri digitale. Termenul este utilizat pe scară largă în organizațiile din sectorul public pentru a se referi la inițiative modeste, cum ar fi punerea serviciilor in online sau modernizarea moștenirii (n.r. adică aceeași Mărie, cu altă pălărie). Astfel, termenul seamănă mai mult cu "digitizare" decât cu "transformarea digitală a afacerilor". Context : La finalul T3 2022 exista intarzieri in implementarea reformelor (vezi C7-R2 jaloanele 148, 149, sau C7 -I1 jalon 153) și acolo unde sunt indeplinite sunt facute ”pe repede inainte”, cu ideea prestabilită ca vor fi modificate ulterior in discutiile cu Comisia (ex. Legea 242/2022 privind interoperabilitatea) Echipa de 15 experti care s-au ocupat de conceptul ”Cloud-ului guvernamental”, era compusa la un moment dat doar din 10 experti, mutați intr-o structură a Ministerului, in care nu sunt interesați sa intre elite din domeniul consultanței IT. Transformarea digitală, trebuia demarată printr-un proiect de reegineering a proceselor derulate de organizațiile guvernamentale, in vederea simplificării, eficientizării și armonizării cu sistemele digitale ce vor fi dezvoltate (Cloud guvernamental, etc) Automatizarea proceselor / digitalizarea fara Reengineering, poate duce la procese total ineficiente/ blocaje. Process Reengineering sau Reingineria proceselor "Business Reengineering este regândirea fundamentală și reproiectarea radicală a proceselor de afaceri pentru a obține îmbunătățiri semnificative ale indicatorilor cheie de performanță, cum ar fi costul, calitatea, serviciile și viteza"- conform Michael Hammer și James Champy Reingineria proceselor organizationale este o abordare utilizată pentru a îmbunătăți performanța organizațională prin creșterea eficienței și eficacității proceselor care există în întreaga organizație. Pe lângă reproiectarea proceselor organizației, aceasta implică și reproiectarea sistemelor și structurilor organizaționale asociate. Până nu demult, motivele pentru reengineering-ul proceselor organizaționale, erau considerate: apariția unor oportunități de piață, creșterea concurenței, performanța financiară slabă, organigramă supradimensionată. Avand PNRR ca sursa de finanțare, respectiv C7 -Transformarea digitală ca oportunitate, reproiectarea sistemelor si a structurilor organizationale, trebuie să fie un motiv obligatoriu pentru Reingineria proceselor organizatiilor guvernamentale si a subordonatelor acestora. Ne-am dori ... Ca prin PNRR / C7, să fie realizata si implementată o infrastructură digitală securizată cu Platforme SMART care sa emuleze procese eficiente, cu indicatori de performanță publici (KPI publicati pe site-ul institutiilor - ca date de interes public), care să aibă minimal urmatoarele caracteristici: să autentifice in mod unic utilizatorul (petentul), pentru a putea avea acces la datele sale de la oricare din institutiile, printr-o singură interfață interfața simplă care să fie inteleasă de utilizatorul nefamiliarizat cu tehnologia (fară să trebuiască sa consulte un Manual de utilizare stufos) să analizeze cererea și să initieze facturarea (după caz), respectiv să formuleze automat cererile de date de la sistemele implicate, (după ce procesul de facturare a fost finalizat) să culeagă date in timp real din mai multe sisteme (prin API-uri reglementate - care sa poată fi achizitionate si de catre terti dezvoltatori, contra cost) și sa nu solicite documente suplimentare, daca acestea exista deja intr-unul din sistemele informatice ale statului. să ruleze in backend procesele de validare (fara interventia vreunui functionar, decat in cazuri strict reglementate, cand functionarul semnează electronic documentul final) să genereze rapoarte predefinite in formatele standardizate. să notifice prin mai multe mijloace (SMS/email) cetățeanul dacă mai sunt necesare clarificări și durata estimata de soluționare să comunice electronic rezultatul în cel mai scurt timp posibil (nu cu o zi inainte de termenul de 30 de zile reglementat) Ne-am mulțumi ca cetățeni, să primim măcar atât.. Înrolarea gratuită (dobandirea unui cont de utilizator in sistem), fără să fim nevoiți să mergem la un ghișeu, pentru asta. Sistemele proiectate să ”functioneze bine” individual, utilizatorul urmând să se autentifice separat in fiecare dintre ele Să avem acces la un sistem informatic cu Platforme SMART / aproapeSMART, care sa funcționeze minimal la cerințele formulate în caietul de sarcini, fără perioade lungi de ”mentenanță”, chiar dacă API-urile sistemelor guvernamentale nu vor fi accesibile terților dezvoltatori ”din motive de securitate” Sistemul să fie unul exclusiv desktop, nefiind disponibil în versiune mobile, având în vedere că ar trebui sa fie auditat după regulile din Google Play si App Store Nu va exista Process Reengineering pe niciunul din procesele organizațiilor guvernamentale și a subordonatelor, motiv pentru care ineficiența va fi ”automatizată” și ea, obținerea rezultatelor va fi presărată cu multe puncte de validare, ca să justifice armata de funcționari. În comunicarea cu instituțiile statului se va utiliza în continuare doar semnătura electronică calificată, motiv de bucurie pentru furnizorii autorizați. Concluzii(e) Întârziem din vari motive, toate etapele și sperăm ca în negocierile cu Comisia să modificăm lucrurile cumva ”să iasă bine” jaloanele asumate prin PNRR. Există multe premise ca lucrurile să fie tratate ”românește” și totul să se transforme într-un conglomerat de sisteme care să ”comunice” între ele greoi (transfer de date incomplete, cu viteză redusă) și ineficient (cu acelasi număr de funcționari publici, care verifică cereri, analizează date și validează manual procese). Serviciile existente vor fi puse în ”on-line” , adică cetațeanul va avea șansa să trimita on-line o cerere / petiție pe un formular dintr-o ”platforma ”, pe care va avea posibilitatea să încarce documentele scanate si semnate electronic (in loc de conform cu originalul), urmând ca armata de funcționari să ”rezolve petiția”, în cele 30 de zile tradiționale. Chiar dacă Transformarea digitală, va fi o adevărată digitizare, având în vedere că va trebui sa scanăm documentele și să le urcăm semnate electronic, într-un Uploader, de unde funcționarul le va procesa conform procedurilor de lucru, va solicita de la terțe instituții informații, unde alți funcționari vor avea de lucru în anii ce vor veni - obiectivele PNRR/C7 vor fi ”atinse”.

PNRR va permite transformarea digitală a societății romanești, prin finanțarea proiectării și dezvoltării infrastructurii digitale, a aplicatiilor software necesare digitalizării proceselor din cadrul administratiei si al mediului de afaceri privat, resprectiv printr-un amplu proces de instruire si formare profesionale in domeniul IT&C. Dintre cele 15 componente ale PNRR, Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare - dedică 1,06 miliarde euro adică peste 17,7% din suma totală de 5,976 miliarde de euro destinați tranziției digitale, digitalizare si transformarea digitală , a mediului economic din Romania: O descriere a primelor patru compenente ce vizează tranziția digitală a societății romănești prin instrumentele ce contribuie la digitalizare și transformare digitală vor fi finanțate prin PNRR, vor fiind descrise si in postările următoare. REZUMAT Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare GHID : I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat Măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor Punteti descarca pachetul complet de documente, formulare, instructiuni: Versiune consultativă. Termen lansare: 04.11.2022 Sursă : MFE

Prin alocarea sumei de 1,884 miliarde de euro in cadrul PNRR, aferentă Componentei 7 - Transformare digitală, Romania isi propune realizarea unei infrastructuri digitale coerente, integrate la nivelul administrației publice, care să ofere servicii digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și companiilor. Raportal la celelalte 14 componente ale PNRR, Componenta 7 alocă 1,884 miliarde de euro, adică peste 31% din totalul de 5,976 miliarde de euro, puși la dispozitia administratiei și mediului economic din Romania, pentru digitalizarea si transformarea digitală: Rezumat: Componenta 7. Transformare digitală Măsurile din cadrul C 7 Intensitatea sprijinului pentru cele 19 masuri de investitii, este prezentată in tabelul de mai jos, in care este inclusă si o referință privind ținte/jaloane realizată de MonitorPNRR, pentru fiecare masură:

România a alocat prin PNRR, suma de 5,976 miliarde de euro (peste 20,5% din valoarea totală), pentru digitalizare și transformare digitală. Structura PNRR cuprinde 6 piloni, distribuiți in 15 componente, este orientată bugetar intr-un mod inegal intre componentele acestuia. Digitalizare - conform glosarului IT Gartner, digitalizarea este definită prin „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a schimba un model de afaceri și pentru a oferi noi venituri și oportunități de producere a valorii; este procesul de a trece la o afacere digitală” Tranformare digitală - este mai amplă decât doar digitalizarea proceselor existente și presupune luarea în considerare a modului în care produsele, procesele și organizațiile pot fi schimbate prin utilizarea noilor tehnologii digitale. O analiză din 2019 propune o definiție a transformării digitale ca „un proces care urmărește să îmbunătățească o entitate prin declanșarea unor modificări semnificative ale proprietăților sale prin combinații de tehnologii de informare, de calcul, de comunicare și de conectivitate”. Transformarea digitală poate fi privită ca un program socio-tehnic. Astfel, dintre cele 15 componente, există 4 componente prioritizate in PNRR, prin care se vor finanța proiecte ce vizeză digitalizarea si transformarea digitală și care detin 4,834 miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 80% din totalul de 5,976 miliarde de euro, puși la dispozitia administratiei și mediului economic din Romania: PNRR va permite transformarea digitală a societății romanești, prin finanțarea proiectării și dezvoltării infrastructurii digitale, a aplicatiilor software necesare digitalizării proceselor din cadrul administratiei si al mediului de afaceri privat, resprectiv printr-un amplu proces de instruire si formare profesionale in domeniul IT&C. O descriere a primelor patru compenente ce vizează tranziția digitală a societății romănești prin instrumentele ce contribuie la digitalizare și transformare digitală vor fi finanțate prin PNRR, vor fiind descrise si in postările următoare. Conform Gartner Glossary: Transformarea digitală se poate referi la orice, de la modernizarea IT (de exemplu, cloud computing), la optimizarea digitală, până la inventarea de noi modele de afaceri digitale.Termenul este utilizat pe scară largă în organizațiile din sectorul public pentru a se referi la inițiative modeste, cum ar fi punerea online a serviciilor sau ”modernizarea moștenirii”. Astfel, termenul seamănă mai mult cu „digitizare” decât „transformare digitală a afacerii”. Sursă: Ministerul Fondurilor Europene

Monitorizarea modului de implementare a Planurilor de Afaceri (PA), este o responsabilitate a Administratorului de Grant, prin care au fost finanțate proiectele StartUp-urilor. Acest proces nu implică doar verificarea modului de cheltuire a banilor bugetati prin Planul de afaceri, existand multe aspecte ce trebuie verificate, analizate si validate, de catre Expert monitorizare / Mentor. La solicitarea unui grup de Administratori de Granturi (utilizatori eMIP) care au identificat oportunități de imbunătățire a mecanismului de monitorizare si raportare, echipa eMIP, a trecut la treabă, implementand toate aceste modificari intr-un timp relativ scurt. Aspectele vizate de imbunătățire: Aducem multumiri utilizatorilor care au contribuit la realizarea acestor imbunătățiri, dintre aceștia dorim sa evidențiem contribuția d-nei Ligia NEACȘU de la BEST SMART CONSULTING SRL

Dacă acum 10 ani era considerat de multi, doar un joc de cuvinte, in ultimii 2 ani cuvantul digitalizare apare tot mai des in preferințele de cautare a romanilor, in defavoare ”digitizării”. Sunt intelese mai bine cele doua concepte, sau a aparut o nevoie de orientare spre ”digitalizare” in detrimentul ”digitizarii” in acești ultimi ani? Se intampla ceva pozitiv in societatea românească, care să justifice această tendință? Conform Gartner Glossary , digitalizarea este „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a schimba un model de afaceri și pentru a oferi noi venituri și oportunități de generare de valoare; este procesul de trecere la o afacere digitală.” Dacă digitizarea descrie convertirea datelor fizice/ analogice într-un format digital, digitalizarea descrie transformarea proceselor de afaceri în digital. Digitalizarea trece dincolo de digitizare, valorificând tehnologia pentru a transforma complet procesele unei afaceri — evaluând, reproiectând și reimaginând modul în care faceți afaceri. Dacă digitizarea este o conversie a datelor, digitalizarea este o transformare a proceselor - asa cum afirmă si truqcapp.com in articolul Digitalizare vs. digitalizare: diferențe, definiții și exemple. Analizand comparativ tendința preferintelor de cautare a celor doi termeni, pentru Romania in intervalul 01.01.2016 - 19.02.2022, cu ajutorul Google Trends, obtinem urmatoare evolutie: Se constată o creștere netă a interesului pentru DIGITALIZARE in acesti ultimi doi ani pandemici, probabil atat datorita ”transformarii digitale a administratie publice” preconizată a fi finanțată prin PNRR si promovată de ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României). Cert este că toate controversele mai vechi mai noi din jurul Ministerului Digitalizarii si a ministeriabililor săi plagiatori sau mistici, au stimulat popularitatea ”digitalizării” in detrimentul ”digitizării” romanești. Poate un ministru al digitalizarii cu expertiza lui Bozhidar Bozhanov (Ministrul e-Guvernării din Bulgaria) - inslus in top 100 al contribuitor open source din lume, ar schimba multe din lucruri, in comparație cu traditionalul ”specific romanesc” - atat de popular in continuare. DIGITALIZAREA - de interes in București si in 6 județe Sursa interesului pentru ”digitalizare”, se gaseste doar in cele 7 ”subregiuni” prezentate de Google Trends prin județele Ilfov, Brasov, Cluj, Timiș, Prahova, Iași si capitală. In concluzie, trebuie sa facem mai mult noi mediul privat prin initiative proprii pentru a promova digitalizarea nu doar ca terminologie folosită in vorbirea curentă, cat mai ales prin pași concreti facuti in digitalizarea unor activități / procese importante din cadrul unor afaceri. Platforma eMIP, este unul din exemplele de implicare in aceasta transformare, pe care o dorim cat mai profunda si cu rezultate imediate. Modul in care ne implicăm sa facem parte din asta, vi-l prezentăm in postările viitoare.

Mod gestionare Planuri de Afaceri (PA) in MySTART: fără monitorizare/ mentor - realizat cont individual de MA (fara sprijin echipă MIP) cu monitorizare / mentorat - planul de afeceri este realizat din cadrul unui proiect tip ”umbrelă”, care asigură sursa de finantare a Planului de afaceri. Pentru primul caz (a), se realizează gestionarea integrală a PA, de catre Managerul de afaceri (MA - beneficiarul direct al planului de afaceri, respectiv Administratorul legal al StartUp-ului), nefiind implicată o terță parte in monitorizarea implementării planului de afaceri In cazul (b), gestionarea planului de afaceri de catre MA cu monitorizarea tuturor activităților drulate de către MA catre ExpertMonitorizare pe toata perioada de implementare. ExpertMonitorizare - este desemnat de catre Manager Proiect din proiectul sursă de finanțare. Acesta poate fi inlocuit oricand, cu mentiunea că pe perioada monitorizarii Planului de afaceri, toate Operațiunile asociate PA sunt validate de ExpertMonitorizare, iar livrabilele sunt vizate / semnate constituindu-se atat in fisiere stivă (_PA_...) cat sin in Arhiva proiectului sursa. Gestionare PA individual - fară monitotizare/ mentorat: Gestionarea Plan afaceri, se realizează individual de catre Manager Afacere (MA) - fără mentorat/monitorizare și fără interventia echipei MIP Inregistrarea contul se realizează prin accesarea link-ului https://pro.emip.ro/ . Din ecranul de autentificare, se selectează campul Inregistrare cont, urmandu-se pasii de setare a parolei, confirmare a adresei de email, etc. După inregistrare, veti avea acces la Planul de afaceri neconfigurat. După inregistrare și prima autentificare, aveti acces la macheta Planului de afaceri, in mod gratuit, fără asistența echipei MIP. Pentru configurare, puteti urma pasii prezentați in Manualul utilizatorului MySTART. După configurarea Planului dumneavostra de afaceri, urmează etapa de incărcare a datelor astfel: Meniul vertical StartUp: Inființare, Autorizare, Resurse Umane si Plan Afaceri. Meniu vertical Buget: Definire Categorii buget (structura buget), Definire Buget (incarcare linii bugetare). Pentru a trece la etapa 3, este necesar sa aveti aprobat bugetul versiune initială (V.0) prin inregistrarea acestuia in meniu StartUp>> Plan Afaceri >> Tabel "Adaugare / Modificare PA si Anexe & Avizare modificari" si selectia din lista "Stare aprobare" a starii APROBAT. După aceasta etapă trebuie să mergeți in meniu vertical Buget> Definire Buget si să finalizati versiunea V.0 de buget. După parcurgerea acestor pasi puteti merge in etape 3 - Incărcare Operatiuni. Meniu vertical Operatiuni: Incarcare operatiuni, in secventa descrisă in tutorial Operațiuni. Gestionarea Planului de afaceri prin intermediul unui Proiect sursă de finanțare. Acest proces se adresează exclusiv entităților care implentează proiecte sursă de finanțare, și au ca si activitate furnizarea de ajutoare de stat prin finantarea unor Planuri de afaceri. Subprocese lansate din Proiectul sursa de finanțare: Configurarea conturilor de Manager afaceri ( la nivel admin@emip.ro) Asocierea cont User (Manager afacere - MA) cu Generarea Planului de afaceri, asociere Proiect sursa de finanțare, asignarea la Partener, asocierea cu un ExpertMonitorizare. Incarcare data Start Plan Afaceri si Durata de implementare Validarea livrabilelor PA si a operatiunilor (Venituri , Alte Operatiuni si Cheltuieli), Validarea modificarilor de versiuni a Plan Afaceri (aprobare / respingere, dar si posibilitatea de solicitare de clarificari) Validare inregistrari pe Resurse umane (CIM salariati, acte aditionale, Fise post, etc), Puteti afla mai multe despre configurarea Planurilor de afaceri, aici ..

Felicitari noilor antreprenori INNOTECH care folosesc Platforma eMIP și modulul de gestionare și monitorizare a Planurilor de Afaceri! Printre noii antreprenori, participanti la Programul INNOTECH Students, care au parcurs deja mai multe etape din cadrul programului, se regăsesc și cei ce doresc sa utilizeze mijloace moderne de gestionare a afacerii. In cadrul campaniei noastre de promovare a MySTART - aplicatia software de gestionare si monitorizare a Planurilor de afaceri, au fost distribuite in mod gratuit, licente de acces la produsele eMIP. In acest context ne bucuram sa sprijinim prin eMIP, #TransformareaDigitală a cat mai multor aspecte din ecosistemul acestor noi afaceri. Planuri mari, idei de afaceri mari - monitorizate deopotrivă! Prin intermediul eMIP, #ExpertiiMonitorizare au acces la o suită completă de instrumente software de gestionare a următoarelor aspecte: validarea operațiunilor financiare efectuate de antreprenori (cheltuieli, venituri, alte operațiuni); aprobare si gestionare a modificari versiuni Planului de afaceri si a Bugetului; gestionarea executiei bugetare a Planurilor de afaceri aflate in monitorizare; validarea documentelor asociate achizitiilor; gestionarea arhivelor lunare / a intregului PA, precum si a Rapoartelor lunare de activitate al StartUpurilor, pe intreaga perioada de monitorizare. transferul automat al livrabilelor validate in Calendar lunar ExpertMonitorizare și în arhiva Proiectului sursa de finanțare în cadrul Toate aceste instrumente le puteți vedea ”la lucru”, în cadrul unui workshop, organizat gratuit de echipa eMIP, pentru dumneavoastră și echipa dumneavoastră de proiect! Aflati mai multe privind modul de programare a unui workshop de prezentare, accesand sectiunea Workshop si conturi DEMO din site, sau rezervand unul din serviciile noastre:

AM POCU publică o nouă versiune a Manualului Beneficiarului POCU, care aduce modificari ale unor formulare, incluziv Anexa 18 - Raportul lunar de activitate. Pe 23 iunie 2022, AM POCU publică o nouă versiune a Manualului Beneficiarului POCU, prin care sunt aduse modificari ale unor formulare, printre care și Anexa 18 - Raportul lunar de activitate - document utilizat de experții echipei de proiect. Modificarea Anexei 18 – Raport lunar de activitate, în scopul menționării experților care contribuie la realizarea livrabilelor comune; După mai multe consultări purtate cu beneficiarii POCU, ce utilizează Platforma MIP - am identificat soluția optimă pentru: eficientizarea proceselor de incarcare a livrabilelor comune (la elaborarea cărora participă mai multi experti din echipa de proiect) și minimizarea costurilor de implementare a solutiei (reducerea numarului de pagini de imprimare, volum spatii de arhivare, etc) eMIP - generează automat Anexa 18, conform noilor cerințe Suntem bucuroși să vă informam că Platforma MIP, realizează in mod automat colectarea datelor si afisarea informatiilor pe noua structură, asa cum puteți vedea prin descărcarea documentului DEMO alaturat: Constrangeri: livrabilele comune trebuie sa aibă acelasi nume și livrabilele comune trebuie sa fie incarcate in calendarele tuturor expertilor care au participat la elaborarea acelor livrabile.

Manualul Beneficiarului reprezintă un material de informare tehnică a Beneficiarilor Programului Operațional Capital Uman, ce se constituie ca un suport informativ pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul acestui program. Acest document are caracter strict orientativ și nu derogă de la prevederile contractului de finanțare, legislației naționale și comunitare. Manualul Beneficiarului Versiunea 23.iunie.2022 Modificările vizate in noua versiune iunie.2022: Completări privind următoarele aspecte: Sublinierea echivalenței informațiilor din formularul_participant al Anexei 17 – Instrumentul POCUForm.B și cele din Anexa 8 – Formularul de înregistrare individuală a participanților la operațiunile finanțate prin POCU 2014-2020. Nu se completează ambele documente. Este suficientă completarea informațiilor în formularul_participant din POCUForm.B, având în vedere că agregarea informațiilor se realizează în prezent în cadrul instrumentului POCUForm.B. Anexa 8 a Manualului Beneficiarului a fost actualizată, fiind echivalentul excel al formularului_participant (POCUForm.B). Posibilitatea realizării vizitelor ad-hoc online inclusiv în cazul activităților desfășurate în format fizic, dar pentru care Beneficiarul confirmă în cadrul Anexei 21 posibilitatea acordării accesului online ofițerilor de proiect AM/ OI Responsabil. Modificarea Anexei 18 – Raport lunar de activitate, în scopul menționării experților care contribuie la realizarea livrabilelor comune. Modalitatea raportării indicatorilor de rezultat imediat/ rezultat pe termen mai lung atinși după finalizarea perioadei de implementare a proiectelor. Impactul verificărilor vizitelor ad-hoc, în cazul Beneficiarului/ Partenerului responsabil cu activitatea supusă verificării. S-a evidențiat modul de solicitare a prefinanțarii în tranșe de maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului în cadrul Subcapitolelor 1.4–Solicitarea prefinanțării și 3.1.6-Tranșele de prefinanțare pentru proiectele finanțate în cadrul Obiectivului Specific ”4.9. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii”. Modificarea următoarelor formulare: Anexa 8 – Formularul de înregistrare individuală a participanților, Anexa 9 – Raport tehnic, Anexa 18 – Raport lunar de activitate, Anexa 21 – Informații Beneficiar activități luna următoare. Introducerea formularului: Anexa 30 – Raportare indicatori post-implementare.

Dezvoltarea organică a activității echipei MIP, atrage după sine nevoia de imbunătățire a comunicării cu dumneavoastră - COMUNITATEA MIP. Urăm bun venit prietenilor și colegilor noștri implicați in creșterea Comunității MIP - a celor implicați in utilizarea și dezvoltarea uneltelor Platformei MIP. Obiectivul acestui Blog: Dezvoltarea comunității MIP prin: (1)creșterea numerică si diversificarea canalelor de comunicare, (2)cresterea calității materialelor puse la dispozitia voastră, (3)informarea rapidă cu privire la noile instrumente dezvoltate. Nu putem face aceste lucruri, fără ajutorul noilor noștri editori de conținut și bineînțeles fără feedback-ul vostru, fapt pentru care vă cerem sa fiți critici cu materialele publicate. Un nou conținuti, noi provocări Pentru a face conținutul cat mai atractiv, vom incerca să abordam subiectele propuse de voi saptamânal, pe adresa editor@emip.ro. Temele propuse de voi, trebuie sa faca parte din cele patru categorii la care ne-am gandit sa le supunem dezbaterii : Digitalizarea afacerii, Economie socială, Parteneriate, Instrumente MIP. Nu va sfiiți să apreciați materialele de calitate, dar să și dezaprobați arcumentat pe cele care nu corespund convingerilor voastre. Notă: Pentru a putea face un comentariu la o postare, trebuie sa aveți calitatea de membru și să fiți logați pe platforma www.emip.ro #proiecte #comunitate #emip #comunitateMIP

Există mai multe moduri în care puteți căuta idei de întreprinderi sociale. A vedea exemple de întreprindere socială în acțiune este una dintre aceste cele mai bune modalități de a vă inspira pentru ceea ce ați putea dori să creați! Ideile de întreprindere socială, spre deosebire de ideile convenționale de afaceri, rezultă de obicei din dorința de a rezolva o nevoie socială; similar cu câte organizații non-profit și de caritate își găsesc începutul. Pe măsură ce se răspândește mesajul îmbinării perspicacității și inovației în afaceri cu sarcina de a construi schimbări sociale durabile și împreună cu un număr din ce în ce mai mare de exemple puternice de schimbări pozitive care se manifestă în întreaga lume, mișcarea întreprinderii sociale continuă să câștige teren. Cu această abordare antreprenorială de diversificare a fluxurilor de finanțare, o organizatie din domeniul social, poate fi eliberată de grija subfinanțarii cronice. Prin demersul nostru, ne propunem să vă prezentam (pe viitor) cateva idei de afaceri ce pot sta la baza inființării unei intreprinderi sociale.. De asemenea, vom incerca să identificam impreună și afacerile al caror ecosistem este perturbat de pandemie si de ”masurile de protectie - ce se impun” ..